Vai a sottomenu e altri contenuti

Gita in Ùmbria - E-stiamo in Barigadu

E-STIAMO IN BARIGADU

ASSISI-CASCIA-LORETO (A PRIMOS DE CABUDANNI)

Sa cuota a persone est de 590 Èuros pro 50 partetzipantes

In sa cuota est postu in contu:

· Trasferimentu in postale GT privadu dae BUSACHE a s'aeroportu de Terranoa (Òlbia) andada e torrada;

· Bolu cun s'aparèchiu cun sa cumpangia Meridiana Terranoa (Òlbia)/Fiumitzinu andada e torrada;

· Postale GT privadu a disponimentu de su grupu pro totu sas dies su pellegrinàgiu;

· 04 pernotamentos a Assisi e logos acanta in albergo 3* o 4* tzentrale, cun sistematzione in sos aposentos; dòpios, totus cun servìtzios privados e tratamentu de mesu pensione (ismurzu e chena);

· 5 pràngios in ristorante in sas escursiones;

· 3 dies intreas de vìsitas ghiadas in localidades de cuncordare segundu sos interesses bostros o cussigiados dae nois;

· 3 sunt gratis;

· I.V.A. e pertzentuales dei servìtziu;

In sa cuota no est postu in contu:

· sas bevandas, sas istrinas, sos fachinàgios, intradas a sos museos o sitos de interesse, totu su chi no est indicadu in ''In sa cuota est postu in contu''

· suplementu càmera sìngula in albergo € 22,00 a note a persone

· tassa die sogiorno obligatòria de versare in loco a note a persone

N.B. S'oferta est istada fata leende in cunsideru sos bolos de linia de Roma; comente si siat cando si cunfirmant sos servìtzios si diant pòdere leare in cunsideru fintzas bolos low cost.

Bos si ammento ca cabudanni est ancora istagione arta prus che totu in cussos logos, duncas, si interessados bos cussìgio dei prenotare sos servìtzios cantu prima possìbile.

Si ammentat ca nudda est istadu prenotadu e ca sas cuotas sunt de si cunsiderare preliminares e sugetas a èssere torra cunfirmadas a su momentu de sa rechesta definitiva de sos servìtzios.

Semus a disponimentu bostru pro cale si siat crarimentu o pro àteras propostas eventuales de gradimentu bostru

Bos torramus gràtzias e Bos damus saludos garbosos.

Aut.Reg. 787/2011 - Pòlitza N. 190895 - Compagnia Mondial Assistance

*********************

1° DIE: Loreto

Arribu a Loreto, unu de sos logos de pellegrinàgiu marianu prus antigu e de importu de su mundu. Vìsita de su Santuàriu rinascimentale in ue, a intro, b'est sa Domo Sacra venerada dae sos devotos. Pro provare s'esperièntzia ispirituale forte de sos pellegrinos chi dae sèculos lompent a su Santuàriu de sa Domo Santa de Loreto, bos damus su cussìgiu de pigare in s'Iscala Santa: 330 iscalinos pro purificare s'ànimu e afortiare su fìsicu prima de lòmpere a sa Basìlica de bellesa manna passende in sa Porta Marina, una de sas ghennas pro intrare a sa Basìlica de sa Domo Santa de Loreto. A intro de su Santuàriu si podent ammirare òperas de Bramante e Sansovino. Pràngiu in ristorante

Sas fortificatziones massissas, fatas pro defensare in sos sèculos su Santuàriu dae sos atacos de sa flota turca in s'Adriàticu, dant maestosidade de sa Basìlica. De ammainu mannu sunt sos caminos de ronda chi a primu ddos impreaiant pro controllare a in ghìriu e garantire sa seguresa de sa ''tzitade de sa fide''. B'amus a andare pro una passigiada a intro de sa parte antiga e pro si godire una vista bella meda. Chena e pernotamentu in albergo.

2° DIE: Roccaporena - Cascia

Partèntzia pro andare a sa bidda in ue est nàschida Santa Rita, Roccaporena, in ue b'est sa domo sua, chi a dies de oe est una capella, s'iscòlliu de sa preghiera in ue meditaiat, su chi ddi narant ''ortu de su miràculu'' in ue, in s'ierru fritu meda de su 1457, pagas dies prima de mòrrere sa Santa, est isparta una rosa e at maduradu figu chi una sorrastra ddi at portadu in puntu de morte. Su pràngiu si faghet durante s'iscursione. Arribu a sa Basìlica de Santa Rita fata cun sas ofertas de sos benefatores, de travertinu biancu de sas cavas de Tìvoli. In su portale bi sunt sos episòdios de sa vida de Santa Rita. Sa ghia at a contare s'istòria de sa Santa contende sos miràculos de sa bide, chi a dies de oe est ancora a intro de su logu sacru, cussu de s'ispina (stigmate) de sa corona de Cristos chi at tentu pro 15 annos in sa fronte sua, e sa rosa chi, paris cun sa figu e su mele, sunt sos sìmbulos de sa Santa. Arribu in albergo pro sa chena e passare sa note.

3° DIE: Assisi

Arribu a Assisi, burgu umbru pro etzellèntzia, Postu in cùcuru de unu montigru chi s'acarat a sa badde, piticu, bene assentadu, uguale in sos sèculos e tzitade-santuàriu in ue sunt nàschidos, ant bìvidu e sunt mortos santu Frantziscu, patronu de Itàlia, e Santa Chiara. Addòbiu cun sa ghia e vìsita a sa Basìlica de Santa Chiara, dae sa terratza sua b'at una vista de incantu de sa Badde Umbra. Sa Crèsia Noa, cun su chi abarrat de sa domo paterna de Santu Frantziscu, sa parte de foras de sos duos Palatzos Comunales e de su Tèmpiu de Minerva. Carreras a impedradu e bellas meda portant a sa Basìlica, dividida in duas crèsias diferentes: s'inferiore in istile romànicu e sa superiore in istile gòticu, cun sos afrescos de sa vida de su Santu atribuidu a Giotto. Sa vìsita acabbat in sa Basìlica de Santa Maria de sos Ànghelos in ue b'est sa Portziùncola e sa capella de su Trànsito, su giassu in ue est mortu Santu Frantziscu. Pràngiu in ristorante. Chena e pernotamentu in albergo.

4° DIE: Assisi

Vìsita a sa Rocca Maggiore de Assisi. Dae prus de 800 annos su bastione dòminat sa tzitadina de Santu Frantziscu e su sartu a in ghìriu. Sa prima costrutzione est de su 1183, dd'at chèrfida Federicu Barbarossa. Ddu at bìvidu fintzas su nebode suo Federico II de Isvèvia, catzadu cando teniat 4 annos ebbia cando Assisi est passada a sa parte guelfa de paba Innocenzo III. Distruida dae sa populatzione chi s'est bortada, sa Rocca dd'at torrada a fraigare su Cardinale de Albornoz in su 1365 e faghiat parte de sos casteddos fraigados pro difèndere s'Istadu Pontifìtziu. A pustis est istada ismanniada e modificada dae Biordo Michelotti (1395-98), dae Piccinino (1458), dae Pio II (1460), dae Sisto IV (1478), dae Paolo III (1535). Abbandonada in su 1600, est arribada casi sena mudaduras fintzas a nois. Oe si ddue podet fàghere una bella passigiada ammirende fràigos seculares e una vista magnìfica de Assisi e àteros logos acanta. Sero lìberu. Pràngiu in ristorante. Chena e pernotamentu in albergo.

5° DIE: Cascate delle Marmore-Fiumicino

Vìsita a su Parcu de s'ispèndula delle Marmore, cumplessu turìsticu-escursionìsticu totu a in ghìriu de sa ispèndula. In su parcu b'at guturinos e caminos meda in mesu de s'ambiente naturale, caraterizadu dae sa vegetatzione losana de èlighes, àlinos de monte (càrpinu) e frassos, mentras fìlighes e lana de perda preferint sas rocas de travertinu acanta de su frùmene. A intro de su Parcu bi sunt fintzas medas testimonias istòricas, ruinas de archeologia industriale e òperas idràulicas. Amus a ammirare s'ispèndula dae su Belvedere Superiore, postu in unu giassu artu dae in ue sa vista de su primu istrampu de s'ispèndula est cumpleta. A intro de su parcu si podet fàghere unu percursu panoràmicu e bìere totu sos giassos prus bellos, comente su Balcone degli Innamorati e sa Specola, una lògia fata fàghere dae paba Pio VI in su 1781. Pràngiu in ristorante. Trasferimentu a Fiumicino pro torrare in Sardigna.

Aut.Reg. 787/2011 - Pòlitza N. 190895 - Compagnia Mondial Assistance

(MM)

A chi rivolgersi

A chi rivolgersi - Referente
Ufficio/Organo: Area Affari Generali
Referente: marinella marras
Indirizzo: Piazza Matteotti 2, 09081 Ardauli (OR)
Telefono:
Fax: 0783 651573
Email: demografici@comuneardauli.gov.it
Email certificata:
Scheda ufficio: Vai all'ufficio